Care-i treaba cu marmota?

`...si ciocolata invelea staniolul in marmota` sau cum era?

Dreea: Dar ce avea ciocolata cu saracul staniol?

EEa: :))

Dreea: Ei?!

EEa: are fitze

Dreea: Of

Dreea: Nici macar ciocolata fara fitze nu mai exista

EEa: :))

Dreea: Ce lumea trista

Dreea: Sa-i spui marmotei ca ea e vinovata

EEa: o sai zic

Dreea: Promiti?

EEa: aha

Dreea: Ok

EEa: e chuki la tv

Dreea: Nu-mi place

Dreea: E prea sadic

Dreea: Mie-mi plac aia mai sensibili , ca marmota

EEa: :))

ABC...

Pentru mine moartea e atunci când îmi spui ca stii ce vreau...

Pentru mine e important ce vreau si e important al naibii de tare.Odata cu trecerea timpul invatam sa intelegem daca aceste detalii conteaza cu adevarat sau sunt doar niste jucarii puse in calea noastra de catre niste oameni inconstienti.Invatam sa alegeam sau sa dam la o parte micile greutati care apar de-alungul drumului.

Invatam:

sa ocolim gropile de pe sosea.

sa ascultam ce au de spus pasarile.

sa ascundem unele imperfectiuni.

sa alungam grijile nesemnificative

sa fim exact asa cum ne-am dorit.

Invatam ca nu suntem departe de perfectiune , ci doar nu ne dorim sa ajungem acolo.

Tigara imaginara

M-aşez şi eu şi mi-aprind o ţigară imaginară

Nu fumez,

dau scrumul pe covor

Şi fumul imaginar ne învăluie pe-amândoi.

Ma plimb de colo-colo fara nici o idee.Ma uit la ceas.E aceeasi ora tarzie .Parca nu s-a schimbat nimic.Ce conteaza cate grade sunt afara, cate rabdare am mai pierdut sau cate goluri am mai incasat.E aceeasi lume , sunt aceleasi idei obosite si somnoroase.Nimic nou.Nimic verde.Nimic adevarat.Se pare ca soarele iar rasare la 12:34 si apune pe la 3.Insa maine , se va trezi mai devreme...

M-am saturat sa ascund idei in acele randuri izolate si pustii.

Eu...

Mi-a zis odata o prietena ca sunt rea.I-am spus : Sunt o persoana rea intr-o lume rea.I-am spus ca o iubesc , o iubesc in felul meu.Dar ea deja stia ...

Fiecare avem stilul nostru de a iubi.Unii sunt mai evidenti , altii nu .Asa cum sunt eu.Eu nu arat , dar cei care ma cunosc cu adevarat stiu ce simt. Nu trebuie sa spun , sa strig in gura mare ,sa scriu pe un panou imens si sa-l agat de Iulius Mall.Eu pur si simplu privesc...si atunci imi dau seama .

Eu nu sar in sus si urc pe munti cand da CFR gol , eu sar in sufletul meu.Eu nu tip la arbitri , eu ii injur in gand .( Si da...tin cu CFR , vreo
problema? )

Eu nu spun te iubesc , eu zic : ce mai faci?

Eu nu uit oamenii care m-au ajutat si nu uit sa ii ajut si eu.

Eu vad totul in ceata , dar observ totul foarte clar.

Eu stiu cand am dat-o-n bara si stiu cand s-o iau la fuga.

Eu cred in prietenie , dar nu stiu cand sa ma opresc.

Eu il cunosc pe el , dar nu stiu cum sa-i vorbesc.

Eu o cunosc pe ea , dar chiar nu stiu ce sfaturi sa-i dau.

Ador culoarea alba , dar o si urasc .

Eu...eu sunt eu.

Tu cine esti?

Imi amintesc...

Imi amintesc si acum ce copil cuminte am fost...

Imi amintesc cum fugeam cu Razvan de acasa si mergeam la Olimpic fara sa stie parintii nostri si ne distram ca niste copii iresponsabili ce eram...

Imi amintesc cum aruncam cu cornete in brutaria de vis-a-vis de blocul bunicii...

Imi amintesc cum inainte de revelion ne inarmam cu artificii si petarzi... si ne luam si cate o bere si o ascundeam pe unde puteam mai bine ...

Imi amintesc cum fugeam prin parc in timp ce bunica-mea ma cauta ca disperata...

Imi amintesc cand tipu` ala, Coco( sau cum naiba il chema) mi-a pus o multime de scai in par si am inceput sa plang ca proasta si Razvan radea ca prostu`...

Imi amintesc cum inotam in mare fara sa-mi pese de nimic si de nimeni....fara sa-mi pese ca as putea sa ma inec. Ce naiba! Doara facusem inot...

Imi amintesc cum sunam la tot felul de numere de telefon si injuram...si odata am sunat la politie...

Imi amintesc cum ma bateam cu varul meu si evident eu mi-o luam mereu...

Imi amintesc cum ma ascundeam in dulap si nu ieseam de acolo pana nu obtineam ce vroiam...

Imi amintesc cum ma tavaleam in zapada iarna...odata mi-am rupt piciorul...

Imi amintesc cum plangeam de ziua mea...fara motiv...Era ziua mea , deci imi permiteam...

Imi amintesc cand m-am indragostit prima data...

Imi amintesc cum chestiile astea le faceam pe la 10-12 ani...

Acum insa...lucrurile nu se pot povesti.

Oricum...cred ca lucrurile astea le facem cu totii...Tu ce faceai?

Iubire ? Iubind?

Exista dragoste in lume? Si daca exista cum arata? E mare , e frumoasa , e portocalie?Sau e pur si simplu ascunsa undeva , departe , unde doar cei vrednici o pot gasi?

Cum e viata fara dragoste? E frumoasa? E mare ? E portocalie?

Sau e la fel de plictisitoare , singuratica , maro ca si gandurile oamenilor?

Dragostea inseamna iubire , siguranta , fericire.Multe lucruri te pot face fericit. Dar cu adevarat fericit cate sunt?

Fericirea inseamna prietenie , inseamna zambete si lacrimi.Dar cate lacrimi de fericire exista cu adevarat?Sunt multe ? Sunt putine ? Sau sunt suficiente pentru toata lumea?

Siguranta inseamna acasa. Nu neaparat un loc caruia sa ii spui `acasa`, ci mai degraba un sentiment pe care il poti numi asa...Acasa e unde totul e la fel de usor pe cat de greu pare , e unde zambetele sunt egale cu zilele triste , e unde viata ia un sens , desi pare totul pustiu si fara inteles.

Doar traind ajugem sa intelegem ce inseamna cu adevarat a iubi...a iubi pe cineva , a iubi ceva , a iubi un infinit.

Putem sa iubim cu adevarat?

Nu am chef azi...

Oamenii sunt atat de diferiti si totusi atat de la fel. Uitandu-te intr-o oglinda nu te vezi doar pe tine ... vezi lumea intreaga. Totusi , parca acea imagine e impartita, sfasiata de o linie inexistenta in 2 parti. Partea buna si partea rea.

Partea buna e cand te trezesti dimineata si respiri un aer curat , undeva ,departe in muntii si iti racoresti picioarele in iarba uda si vezi soarele cum rasare , iar cineva iti intinde un pahar rece cu suc de lamaie si iti spune : `ce manga ai fost aseara`.

Insa , nu poate intotdeauna sa fie asa.

Acum intra in actiuna partea rea. Atunci cand dorinta dispare odata cu luna, atunci cand parca aerul din jur e mult mai murdar decat viata , atunci totul se incadreaza intr-un singur tablou. Un tablou urat , murdar , extrem de gri.

De ce trecem atat de usor de la fericire la rautate?De ce nu putem trai pentru totdeauna intr-un paradis absolut , dar plin cu mici defecte plutitoare? Suntem oameni?

Romania

Urasc Romania , dar o iubesc in acelasi timp. E tara in care orice este posibil.Orice vis poate deveni realitatea . E mai ceva ca si America! Aici gasesti orice.

De la oameni , cu adevarat , inteligenti pana la maimute care dau din gura la televizor , numai pentru a arata cat de prosti sunt( probabil ca deja v-ati dat seama ca ma refer la Gigi Beeeecali).

Nu suport oamenii! Oamenii in care nu poti sa ai incredere. Chiar si cei mai buni prieteni pot sa ti-o traga.Adica in RO e ceva banal , prea normal. Nu poate sa treaca o zi fara sa nu ti-o traga cineva. De la batranica din magazin care tasteaza pe aparatu` ala 7 in loc de 6 si de la soferu` din taxi care se scuza zicand ca a uitat ,din greseala, sa porneasca aparatul( si evident te pune sa platesti mai mult decat ar fi normal) pana la cel mai bun prieten. Si e naspa , frate!

Nu suport animalele care se pisa si se caca pe unde apuca si nu - i suport pe stapanii lor care se prefac ca nu s-a intamplat nimic.

Nu suport politicienii , iar motivele sunt multe si foarte cunoscute.

Nu suport politistii si jandarmii din simplul fapt ca exista si ca se cred conducatorii lumii.

Nu suport prostia.

In schimb nu am nimic cu prostituatele care muncesc din greu pentru a-si intretine familia , insa le-as impusca pe toate care se fut numai pentru ele si pentru masini , genti , bijuterii.( Adevarat era bancu` ala...

O blonda la semafor asteapta sa se faca verde.

Vine din spate un taximetrist si o loveste.

Tipa nervoasa iese din masina si zice:

-Stii tu cate pule am supt pentru masina asta?

La care soferul taxiului spune:

-Tot atatea cate o sa sugi si ca sa ti-o repari !

Nu mai stiu unde l-am auzit sau daca e adevarat, dar stiu ca e tare rau.).

Nu am sa spun acum de ce iubesc Romania , dar probabil deja stiti cu totii.

Exista oameni ... si oameni.

Nimic

Ma doare capu` asa ca in seara asta nu scriu nimic.:)
Dar chiar nimic.
Nimic de tot.
Chiar daca as vrea tot nimic as scrie.
Oricat as incerca tot nimic o sa iasa.
Deci , nu cred ca are rost sa scriu nimic.
Si cum nu are rost sa scriu nimic , chiar nu o sa scriu nimic.
Pentru ca nimic e mai bine.
Bine de nimic.
Oricum joaca Steaua.Adica nu joaca Nimic.[ NU , Nu tin cu Steaua.Doamne feri. Numai ca era un mare nimic la teve si am zis sa scriu un putin nimic despre el]
Nimic de adevarat.


Si cum tot nu v-am spus nimic va spun un NIMIC la revedere.

Zambet trist

E vremea zâmbetelor triste,

E vremea când ar trebui să râd,

Totuşi gândurile-mi sunt închise.

(Dinu Nicu)

Nu inteleg de ce oamenii nu pot sa inteleaga ca tot ce conteaza e inauntrul unui om. Nu inteleg de ce traim intr-o lume atat de rea si de nepasatoare.De ce nu putem avea incredere in nimeni?

De ce mereu trebuie sa dam inapoi?

Oare chiar nu putem sa fim putin mai diferiti?

Poate ca e prea greu sa ne schimbam. Poate am trecut peste tot si asa , iar acum nu mai are rost.

Nu mai conteaza ca am trait atat timp in minciuna si falsitate.Am trait printre oameni brutali si fara inima.

Am uitat sa ne uitam in jurul nostru si sa vedem ce se intampla.Traim intr-o lume neagra , fara culoare.
Culoriile din jurul nostru se transforma in cuvinte fara rost.

Nimeni nu asculta , nu incearca , nu greseste.

De ce trebuie sa indeplinim mereu aceste idei indiferente ?

E oare chiar atat de greu sa zambim?

Da.

Butterflies

Nu stiu ce conteaza mai mult in viata : prietenia sau respectul prietenilor.

Niciodata nu am avut prea multi , insa am avut suficienti ca sa pot sa traiesc. Chiar daca multe au fost clipele in care as fi vrut sa renunt , am reusit...am reusit sa trec peste tot.

A sosit timpul in care trebuie sa spun tot ce am facut sau as fi vrut sa fac. As fi vrut sa ajung in spatiu , as fi vrut sa locuiesc in Las Vegas , as fi vrut sa am mai multe idei.As fi vrut sa pot avea mai multa incredere in mine , as fi vrut sa pot continua la nesfarsit.

Tot ceea ce am facut m-a ajutat sa cresc, sa ma maturizez.La naiba! As vrea sa cred ca exista o masina a timpului , as vrea sa mai cred in Mos Craciun , as vrea sa cred ca Michael Jackson nu a murit. As vrea sa cred in viata si in esenta sa nemarginita.As vrea sa cred ca pot sari peste aceste orizonturi nesfarsite ascunse in eterna lor culoare .As vrea sa cred ca tot ce am facut a avut un rost.

Mi-e dor sa ma uit la desene animate si sa ma joc cu papusi , mi-e dor sa ascult povesti cu balauri si printese fermecate.Mi-e dor sa fiu copil.

De ce nu e bine sa intarzi?

Ma enerveaza oamenii care intarzie. Nu pot sa inteleg de ce naiba nu pot fi punctuali.Ce e asa greu? Ok.Pot sa pricep si eu daca chiar au o problema serioasa, dar fara motiv ...De ce trebuie eu sa astept 30 de minute daca nu si-au gasit oglinda sa-si faca parul , daca din greseala au adormit(!) sau mai stiu eu ce motiv tampit.

Iar cum sunt inconjurata de asemenea oameni , m-am gandit sa scriu si niste motive pentru care nu e bine sa intarzi:

Bun.

1.Persoana care asteapta isi pierde putin (sau mai mult) increderea in tine.( asta doar daca va vedeti pentru prima data. Sau nu.)

2.Nu trebuie sa crezi ca cineva te poate astepta pe veci.

3.Esti nesimtit/a.

4.Nu poti lasa sa se piarda momentele pe care le-ai putea petrece cu acea persoana.Fie vorba si de cateva minute.Minutele in care ai intarziat.Poate nu ai sa o mai vezi niciodata.

5.Nu esti capabil/a sa respecti persoana respectiva( sau persoanele , in functie de caz).

6.Iti lipseste din vocabular un cuvant esential : PUNCTUALITATEA .

7.Lasi omu` sa te astepta ca prostu`/proasta (!).

8.Anulezi , amani , intrerupi anumite intalniri , adunari , etc.

9.Mai gasesti si scuze idioate care fac omu` sa se enerveze si mai tare.( asta e speciala pentru Raluca:)

10.Fiecare secunda conteaza!Timpul trece si nu il poti da inapoi . ( asta e de la Macster )

Astea au fost motivele.( Sper ca nu am fost prea...rea)
Sper sa inteleaga anumite persoane din viata mea prin ce trec eu zilnic.

Exista oameni ... si oameni.

De ce ?

Ok.Traiesc intr-un oras relativ mare si as putea spune ca agitatia din el ma zapaceste. Dar nu atat de tare incat sa nu vad ce se intampla in jurul meu. Mii de oameni trec zilnic pe langa mine, mii de voci diferite aud fara sa vreau.O multime de cuvinte , injuraturi , idei noi rasuna din vazduhul acestui oras.

Oricat de intelgenti , frumosi , bogati sau neinteresati am fi ,nimic nu ne da dreptul sa fim si nesimtiti.

Traim pe o planeta gri acoperita de minciuni si de praf.De ce sa ne mintim in continuare ca totul e perfect si ca nimic nu se intampla?De ce trebuie mereu sa dam dovada de neputinta , de nepasare? De la cladiri si strazi, pana si aerul pe care il respiram e gri...Am ajuns sa acceptam aceste ` mici` defecte fara sa sesizam ,defapt, ca ceea ce va urma, va afecta serios viitorul nostru , a copiilor , a nepotilor nostri... A tuturor oamenilor.De ce continuam sa inchidem ochii si sa trecem cu atata incredere mai departe?De ce nu incercam sa facem ceva?De ce nu ne pasa?

Continuam sa distrugem si sa poluam tot ce ne apare in cale.

Aerul ne tine in viata , iar fara el in mai putin de cateva minute am muri. De ce nu putem observa cum din transparenta sa inocenta se transforma in gri , gri , din ce in ce mai negru.Oare chiar asa de greu este ca macar odata pe saptamana sa mergem la scoala sau la servici cu bicicleta sau pe jos?De ce nu putem lasa gazele poluante ale masinii sa se odihneasca si ele macar o zi pe saptamana?Acest aer pe care nici nu il observam in preajma noastra ne tine in viata si are grija de noi.Hai sa facem ceva pentru el...sa ii redam speranta ca intr-o zi va reveni ce a fost odinioara : curat...chiar daca suna atat de ciudat acum si aproape imposibil. Dar traiam intr-o luma in care orice este posibil. De ce nu poate fi si acest lucru ? De ce ?Pentru ca nu ne pasa.

Fara apa nu poate exista viata. Totusi , continuam sa o poluam si sa-i distrugem orice urma de puritate pe zi ce trece.Raurile , lacurile , marile sunt din ce in ce mai murdare.De ce nu putem sa schimba ceva?Traim in aceeasi sfera absurda de unde nu putem vedea adevarata realitate si totul ni se pare prea perfect.De ce nu putem deschida ochii?De ce nu incercam sa facem ceva ? Pentru ca nu avem timp , nu avem chef sau ,poate , pur si simplu nu ne intereseaza viitorul.De ce trebuie sa traim intr-un prezent atat de complicat?De ce nu putem lasa soarele sa rasara in fiecare dimineata cu zambetul pe buze?

Traim intr-o lume atat de gri incat aproape am uitat sa zambim , am uitat cum arata o dimineata racoroasa si curata de primavara , am uitat cularea zapezii , am uitat frumusetea ierbii si maretia cascadelor...Am uitat sa apreciem frumusul si sa criticam defectele lui...Am uitat sau poate nu am stiut niciodata.

Salut

Uite ca mi-am facut si eu blog. Si l-am facut pentru a ma putea elibera de acele momente din viata mea in care simt ca nu mai rezist.Nu mai rezist printre atata agitatie si prostie.Nu mai rezist sa cred orice , sa spun orice , sa fac orice.
Iar in legatura cu mine...

Exista multe lucruri pe care pot sa le spun despre mine , dar putine pe care le pot spune defapt...As putea spune ca sunt materialista , dar in acelasi timp grijulie fata de bogatiile naturii. Imi place sa vizitez locuri noi, dar nu-mi plac plimbarile lungi.Imi place sa cred ca am mereu dreptate , desi stiu cand gresesc.Imi place sa dau sfaturi si imi place sa primesc.Sunt rea si egoista , dar imi iubesc prietenii adevarati si as fi dispusa sa fac orice pentru ei. Imi iubesc orasul si agitatia din el , dar ador natura si puritatea sa.Cred in dragostea , dar nu si in inocenta ei.

Salut!Sunt Andreea si am 15 ani.