Nu ca e minunat sa iesi din cand in cand cu prietenii? Sa simti mireasma vietii si sa poti sa traiesti fara nicio retinere viata...
Sa poti sa asculti, sa razi, sa canti.
Sa vezi cum frunzele cad si cum sticlele de Cola sa inmultesc.
Sa devenim total dependenti de aceasta cruda realitate. Iar cand vom ajunge nemuritori sa vedem cum se sfarseste viata pamanteana si povestim despre noi.
Ce am face fara noi?
Caci noi suntem viata. Noi o cream si noi o privim prin defectele sale...
Undem suntem noi defapt?
Intr-un mic local unde totul pare nesfarsit. Unde ne ne pasa, unde stim sa traim clipa. Clipa!!
Si sticla de Cola se transforma in niste vizitatori straini pe care ii salutam Cu Hello si cu See yoooo...ca e yoooo nu ya...Asa au zis eu, nu asa zic eu.
Si hai sa mergem mai departe din nou si din nou si din nou!!!
PS: Ca la Braila [=))]
